"Hotarul blocat din partea
moldoveneasca este o garan?ie a existentei pasnice a muncitorilor
transnistreni. Cu toate acestea, locuitorii simpli ai republicii nu
considera via?a lor ca fiind fericita. E foarte dificil de supravie?uit
cu un salariu mediu de 200 de dolari", scrie publica?ia rusa Kommersant, care dedica un articol intreg afacerilor din regiunea transnistreana a familiei Smirnov.
Potrivit
micilor antreprenori locali, activita?ile de afaceri sunt supuse
anumitor norme specifice. "Eu, de exemplu, nu pot importa in republica,
marfa ce mi-ar putea aduce profit maxim, cum ar fi tigari, alcool,
carne, zahar, cafea sau ceai", a declarat omul de afaceri, proprietarul
mai multor magazine, Alexei.
Proprietarii "Sheriff-ului" intotdeauna au avut noroc. In timp ce mai
mul?i businessmani cu autoritate erau gasi?i in jeep-urile ciuruite de
gloan?e sau explodate, compania "Sheriff" cre?tea ?i se dezvolta in
permanen?a. Chiar si atunci cand masina lui Victor Gu?an (unul din
proprietarii "Sheriff-ului", n.-a.) a sarit in aer in centrul
Tiraspolului, acesta a fost singurul supravie?uitor din cei patru afla?i
in automobil.
In prezent, partenerii au creat un adevarat
imperiu de afaceri unde sunt angaja?i circa 13 de mii de oameni.
"Sheriff" de?ine in proprietate cele mai mari re?ele de comert cu
amanuntul si cu ridicata, saloane auto, benzinarii, unicul operator de
telefonie mobila din regiune "Interdnestrcom", cea mai cunoscuta fabrica
de vin ?i cognac din Tiraspol, postul de televiziune, cazinouri, un
club de fotbal si stadion. "Sheriff" a devenit un stat in stat. Oamenii
care locuiesc in Transnistria viseaza sa lucreze aici, deoarece salariul
ajunge la 400 de dolari ?i este achitat la timp.
Potrivit
exper?ilor, dezvoltarea afacerii ar fi fost imposibila fara relatii
stranse cu autoritatile transnistrene. "Intre familia "presedintelui" si
"Sheriff" exista o rela?ie directa. "Statul" a acordat companiei
facilita?i exagerate, care i-au permis sa se dezvolte vertiginos. Acum,
relatia companiei cu conducerea republicii este una de afaceri.
"Sheriff-ul" deseori salveaza oficialii transnistreni astupand gauri in
buget", considera directorul "Institutului international al statelor
noi", Alexei Martinov.
Feciorul lui Igor Smirnov, absolvent al
Academiei FSB, Oleg Smirnov ?i so?ia acestuia, Marina rareori vin in
Transnistria. Oleg este reprezentantul presedintelui RMN la Moscova ?i
nu este o persoana publica. Marina Smirnova participa activ in viata
politica rusa. Ea conduce biroul regional al partidului rus
"Spravedlivaia Rossia". Ea nu a fost aleasa in Duma de Stat a Federa?iei
Ruse din cauza ceta?eniei moldovene?ti. Fiul mai mare al
"pre?edintelui", Vladimir Smirnov conduce vama transnistreana
aproximativ de cand tatal sau a devenit liderul regiunii. Vama este
considerata sursa-cheie a veniturilor familiei.
Cea mai
importanta sursa inepuizabila de venit pentru autoritatile transnistrene
sunt gazele naturale ruse?ti, chiar daca pe teritoriul RMN nu exista
zacaminte de hidrocarburi. Conducta prin care se transporta gazul rusesc
in Republica Moldova prin Transnistria, si apoi in Romania, Bulgaria si
Turcia pompeaza de la 2 miliarde la 16 miliarde de metri cubi pe an.
Potrivit conducerii "Gazprom", anul trecut, volumul livrarilor de gaze
naturale rusesti in Moldova a constituit 3.176 miliarde de metri cubi,
iar volumul de tranzit s-a ridicat la aproximativ 17 miliarde de metri
cubi. Din acest volum, Transnistria preia aproximativ 1 miliard de metri
cubi, pentru care nu achita Federa?iei Ruse nici un ban.
In
prezent, republica nerecunoscuta a consumat gratuit gazul rusesc in
valoare de 2.7 de miliarde dolari, fapt nepermis pentru niciun stat.
Federa?ia Rusa a intrerupt livrarile de gaz pentru Ucraina si Belarus
pentru datorii mult mai mici.
Pre?urile interne la gaz in
Transnistria sunt comparabile cu cele din Rusia. Astfel, daca in
regiunea Moscova, preturile variaza de la 78 de dolari la 85 de dolari
pentru mia de metri cubi, iar pentru intreprinderi de la 113 de dolari
la 125 de dolari, preturile in RMN pentru popula?ie sunt de 78 de dolari
pentru mia de metri cubi, iar pentru companii de 140 de dolari pentru
mia de metri cubi.