Interviu acordat Agentiei BASA-press de Javier Solana, secretar general al Consiliului Uniunii Europene, ex-comisar al Uniunii Europene pentru Securitate si Politica Externa, fost secretar general al NATO
Intrebare: Uniunea Europeana (UE) si Republica Moldova vor avea o frontiera comuna, probabil deja in anul 2007, fapt pentru care blocul respectiv este interesat ca pacea si stabilitatea sa domine la linia estica a hotarului sau. Presedintia olandeza a OSCE a propus expedierea de trupe UE pentru o operatiune de consolidare a pacii in R.Moldova, in particular in regiunea transnistreana, si aceasta initiativa a fost recent discutata la Bruxelles, in cadrul Comitetului politic si de securitate al UE. Care sunt rezultatele discutiilor in acest subiect?
Raspuns: Discutiile in cadrul UE cu privire la optiunile posibile in vederea sustinerii progresului inregistrat in R.Moldova fac parte dintr-o initiativa generala mai larga de consolidare a relatiilor de colaborare cu Moldova si au drept scop oferirea unui rol potrivit si logic Uniunii Europene in procesul de solutionare a conflictului transnistrean. Prioritatile noastre in problema respectiva sunt clare: atentia principala urmeaza a fi focalizata asupra negocierilor politice, fara care discutiile cu privire la diversele optiuni de consolidare a pacii risca sa devina unele pur academice. Pentru a ajunge la un astfel de acord, este necesar ca ambele parti sa-si asume responsabilitatea deplina si sa actioneze in spiritul bunei credinte si compromisului. Noi am inregistrat unele semnale pozitive in acest sens in lunile trecute, insa sunt necesare noi eforturi.
La etapa preliminara UE studiaza diferite optiuni in vederea constituirii unei eventuale forte de consolidare a pacii sub egida OSCE. UE a declarat deja ca este disponibila sa sustina implementarea oricarui acord de pace, care va include, de asemenea, propuneri cu privire la posibile contributii militare si civile.
I.: Care este pozitia statelor membre ale UE fata de initiativa presedintiei olandeze? Exista vreun consens intre statele membre in problema expedierii de trupe in Transnistria?
R.: In UE exista un consens larg in vederea unei angajari mai ample in problemele R.Moldova. Acest stat este vecinul nostru si noi dorim sa fortificam relatiile pentru a explora pe deplin potentialul cooperarii. Noi am intreprins deja o serie de actiuni in aceasta directie, inclusiv prin eforturi diplomatice mai precise si o participare directa la lucrarile Comisiei Constitutionale Mixte, in calitate de observator. In plan strategic, dezvoltarea politicii "Europei Extinse" a UE, care a fost lansata de mine si de Comisarul pentru Afaceri Externe, Chris Patten, in anul trecut, este o alta expresie a determinarii noastre de a construi relatii mai stranse cu R.Moldova.
In ce priveste posibilitatea UE de a contribui cu trupe la o misiune de consolidare a pacii, cum am mentionat deja, noi asteptam formarea unei pozitii comune in cadrul OSCE referitor la modalitatile unei astfel de forte, inclusiv definirea mandatului, durata acestuia si conditiile de participare. UE participa la aceste discutii.
I.: Un ziar german ("Frankfurter Allgemeine Sonntagzeitung") a afirmat ca SUA ar dori sa plaseze NATO in fruntea unei eventuale operatiuni de acest gen, pentru a evita preluarea conducerii acesteia de catre europeni. Este aceasta afirmatie adevarata? Ce optiune, in opinia D-vostra, este mai buna pentru R.Moldova? Ar putea fi oare scenariul balcanic (inlocuirea trupelor NATO cu forte europene) aplicat si in cazul Moldovei?
R.: Nu cunosc o astfel de propunere, si in general nu vad vreun risc in implicarea UE si NATO in orice fel de concurenta in problema respectiva. Cum ar fi mai bine pentru Moldova? Este clar ca reglementarea diferendului intern si inceputul dezvoltarii pe deplin a potentialului in calitate de stat european este cel mai bun lucru pentru tara voastra. Comunitatea internationala, inclusiv UE, este gata sa sustina R.Moldova in aceasta directie. Cat priveste solutia optima pentru operatiunea de consolidare a pacii, care este doar unul din elementele ce ar putea fi puse la baza acordului de pace, aceasta ramane o intrebare deschisa si consider ca este prematur sa speculam asupra diverselor scenarii la momentul actual.
I.: Federatia Rusa arata semne de nemultumire fata de initiativa Olandei, desi la nivel oficial nu se opune rolului dominant al UE intr-o eventuala operatiune multinationala de mentinere a pacii in Transnistria. Va ramane oare Rusia la carma acestei operatiuni in cazul expedierii unui contingent european in Moldova - tinand cont de faptul ca Rusia este obligata sa-si retraga prezenta militara din R.Moldova pana la sfarsitul anului curent? Ce schimbari ar putea interveni in relatiile UE-Rusia, daca Moscova nu va reusi sa-si indeplineasca obligatiunile asumate in termenele stabilite?
R.: UE doreste sa colaboreze pozitiv cu Rusia in cazul Republicii Moldova, intr-o serie de probleme, si sunt convins ca noi vom obtine progrese pe masura ce vom avansa in aceasta directie in lunile si anii care vin. Noi vom insista in continuare asupra retragerii depline a soldatilor si munitiilor rusesti, in conformitate cu deciziile de la Istanbul si Porto. Este necesar ca acest proces sa fie reluat imediat. Daca in colaborarea dintre UE si Rusia vor aparea modificari in problema alegerii celei mai bune optiuni pentru viitoarea forta de stabilizare, sunt convins ca noi vom putea elabora modalitatile necesare pentru consolidarea colaborarii in acest domeniu.
I.: OSCE a lansat anul trecut initiativa de federalizare a R.Moldova. Acest proiect, care este conceput de Chisinau pe baza unei reunificari asimetrice, este tot mai mult criticat de analisti independenti, care considera ca in finalul acestui proces R.Moldova va deveni un protectorat rusesc. In timp ce Tiraspolul cere drepturi egale cu Chisinaul si se opune stabilirii unui guvern central, care ar avea prioritate in luarea deciziilor, societatea civila si opozitia a solicitat implementarea celor trei "D": Democratizare, Decriminalizare si Demilitarizare a Transnistriei sub supravegherea Europei. Care este, in opinia D-voastra, solutia optima in acest caz?
R.: Sunt la curent ca cuvantul "federalism" a devenit subiectul unor dezbateri aprinse la Chisinau, interpretarile si opiniile fiind diferite. Insa trebuie sa constientizam faptul ca nu exista un model universal de creare a statelor federale. Puteti gasi exemple de federatii in care subiectii se bucura de drepturi largi si altele in care drepturile subiectilor sunt foarte limitate. De asemenea, puteti gasi exemple de state non-federale, in care unele sau toate regiunile dispun de drepturi destul de largi. In concluzie, problema principala este cum sa distribuim competentele dintre subiecti si autoritatile centrale.
Eu consider ca democratizarea, decriminalizarea si demilitarizarea sunt probleme de prioritate majora si elemente esentiale ale procesului de normalizare a situatiei in R.Moldova. Cu toate acestea, nu trebuie sa ne aventuram in comiterea greselii de a lua problemele ce exista in regiunile respective in calitate de pretext pentru a nu ajunge la o reglementare a conflictului. Acestea sunt elemente pe care trebuie sa le solutionam si - in opinia mea - sa le solutionam intr-un mod pragmatic si atotcuprinzator.
Interviu cu Javier Solana,
01 octombrie 2003