Provocări separatiste de 1 septembrie la şcolile româneşti din Transnistria
La 1 septembrie autorităţile secesioniste de la Tiraspol au împiedicat
arborarea tricolorului şi intonarea imnului de stat al Republicii
Moldova la ceremonia consacrată deschiderii noului an şcolar la liceul
cu predare în limba română din Corjova, Dubăsari, din stânga Nistrului.
Despre aceasta a anunţat în cadrul unui briefing vicepremierul
responsabil pentru reintegrare, Victor Osipov. Potrivit Info-Prim Neo,
Osipov a anunţat că miliţia transnistreană ar fi recepţionat un apel în
jurul orei 3.00, în care se anunţa că pe teritoriul gimnaziului ar fi
amplasată o bombă.
Potrivit
celor relatate de vicepremierul Osipov, pe la ora 5 dimineaţa, în jur
de 50 de miliţieni au descins pe teritoriul instituţiei de învăţământ
şi s-au aflat acolo exact până în momentul în care a luat sfârşit
ceremonia de deschidere a noului an şcolar. Osipov a precizat că
reprezentanţii structurilor de forţă transnistrene au împiedicat
arborarea drapelului Republicii Moldova şi au deconectat lumina în mai
multe localităţi din regiune, astfel că la liceul cu predare în limba
română din Corjova nu a putut fi intonat imnul de stat.
Victor Osipov a mai anunţat că autorităţile transnistrene au încercat
să facă acelaşi lucru şi la liceul cu predare în limba română „Evrika”
din Râbniţa, dar acolo s-a reuşit totuşi arborarea drapelului.
Osipov a declarat pentru presă că nu exclude ca acest incident să fie
legat şi de evenimente politice din Republica Moldova şi anume:
desfăşurarea referendumului constituţional. Potrivit lui Osipov, la 5
septembrie situaţia din această localitate ar putea fi tensionată din
nou: „Asemenea manifestări în cazul unei sărbători a cunoştinţelor,
când avem datoria să susţinem copiii, în special pe cei din liceele cu
predare în limba română, este un indiciu al atitudinii inadecvate al
administraţiei transnistrene, atât faţă de drepturile copiilor, cât şi
gesturile de bunăvoinţă faţă de intenţiile autorităţilor de la
Chişinău".
Nu este pentru prima dată când autorităţile transnistrene se dedau la
acţiuni ilegale şi brutale, contra şcolilor cu predare în limba română
din regiune. Acest comportament de grotă al autorităţilor secesioniste
îndreptate împotriva unor copii şi pedagogi aproape că nu mai provoacă
mirare şi, dacă e să fim sinceri, nici indignare pe malul drept al
Nistrului. Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat la 1 septembrie 2010
la Corjova şi Râbniţa constituie un caz ieşit din comun. Asta pentru că
intervenţia brutală a miliţienilor transnistreni la liceele din Corjova
şi Râbniţa are loc doar la câteva zile după întrevederea amicală a
premierului Vladimir Filat cu liderul separatist Igor Smirnov şi şeful
KGB-ului transnistrean Vadim Şevţov, alias Antiufeev.
Amintim că marţi, 24 august 2010, premierul liberal-democrat Vladimir
Filat a reuşit ceea ce nu i-a stat în puteri să facă ex-preşedintele
comunist Vladimir Voronin timp de 8 ani: să treacă nestingherit peste
Nistru şi să fie primit şi strâns călduros în braţe de Smirnov şi
Antiufeev.
Deci, marţi seara Filat a fost prezent la un meci de fotbal dintre
echipele Şheriff şi FC Basel. În pauză, premierul a discutat cu
reprezentanţi ai administraţiei de la Tiraspol, inclusiv cu liderul
autoproclamatei RMN, Igor Smirnov, şi cu şeful „Ministerului
Securităţii Statului” (MGB), Vladimir Antiufeev.
Vladimir Filat nu a dorit să le spună ziariştilor despre ce a discutat
cu oficialii transnistreni, menţionând doar că a vorbit „despre multe”.
Dar dacă a tăcut premierul Filat, a vorbit vicepremierul Osipov. El a
relatat pentru jurnal.md că Vladimir Filat a avut, în ajun, o
convorbire telefonică cu Smirnov, spunându-i acestuia că ar vrea să
asiste la meci. „Deplasarea a fost organizată în cele mai mici detalii.
În speţă, s-au coordonat aspecte ce ţin de asigurarea protecţiei
premierului, dat fiind faptul că e o zonă specifică. Aşa ceva nu era
posibil anterior. Ne amintim de tentativele lui Voronin de a ajunge la
meciuri, care s-au soldat cu fiasco”, s-a mai lăudat Osipov.
Potrivit lui Osipov, premierul şi însoţitorii săi au fost trataţi
foarte bine de către capii separatişti, iar Filat a primit chiar o lojă
din care a urmărit jocul. Osipov a mai afirmat că Vladimir Filat şi
Igor Smirnov au discutat despre identificarea unor soliţii de
reglementare a problemei transnistrene, dar şi despre fotbal. „Cei doi
au discutat subiecte concrete, care se negociază de luni bune. În
primul rând, este vorba de activitatea agenţilor economici din partea
stângă a Nistrului. Această întâlnire va impulsiona luarea de decizii
pe viitor”, a precizat el.
Un scenariu diabolic: Smirnov cu planul Kozak, Filat cu voturile transnistrenilor
Întâlnirea dintre premierul Filat şi liderul separatist transnistrean
Smirnov a fost urmată de atacul separatiştilor asupra celor două
instituţii de învăţământ româneşti de la Corjova şi Râbniţa, deci,
trebuie să înţelegem că întrevederea Filat-Smirnov „a impulsionat
decizia” luată de separatişti de a agresa cele două şcoli. Şi nu este
vorba de un silogism pentru că, dacă nu ar fi fost aşa, Smirnov nu
şi-ar fi permis acest gest de ostilitate în raport cu două instituţii
de învăţământ subordonate Chişinăului. În mod normal, când
reprezentaţii a două părţi aflate în conflict convin asupra unei
întâlniri şi, mai ales, aceasta are loc în condiţii amicale, aproape de
frăţietate, după aceasta o parte nu-şi mai permite să dea cu bâta în
cap instituţiilor subordonare celeilalte părţi.
Victor Osipov a declarat cu multă mândrie că deplasarea lui Filat a
fost organizată în cele mai mici detalii (înţelegem că meritul îi
aparţine lui Osipov). „În speţă, s-au coordonat aspecte ce ţin de
asigurarea protecţiei premierului, dat fiind faptul că e o zonă
specifică”, a precizat Osipov. Dar de ce premierul Filat, care s-a
îmbrăţişat cu Smirnov şi Şevţov, nu a coordonat în detalii şi aspectele
ce ţin de securitatea elevilor şi pedagogilor de la şcolile cu predare
în limba română din regiunea transnistreană? Sau securitatea lor nu
contează, ci doar cea a premierului?
„Încrederea” construită de Filat şi Osipov, pe de o parte, şi Smirnov şi Antiufeev, pe de altă parte
Vom mai aminti aici că după întrevederea lui Filat cu Smirnov,
vicepremierul Osipov a mai făcut următoarea declaraţie: „La etapa
actuală este important că există încredere între cele două părţi, lucru
inexistent acum un an”. Asta să fie oare „încrederea între cele două
părţi” pe care Filat şi Osipov o construieşte cu Smirnov şi Antiufeev?
Dar dacă vicepremierul ne asigură că Smirnov şi Antiufeev au încredere
în Filat, nu avem motive să nu-l credem.
Este evident că întrevederea lui Filat cu capii separatişti a fost în
favoarea ultimilor, a constituit un element din jocul acestora. Ce s-a
întâmplat: bătrânii separatiştii kaghebişti i-au jucat ca pe degete pe
băieţandrii noştri de la Guvern sau ai noştri au acceptat cu bună
ştiinţă să le facă jocul celor de la Tiraspol? Este puţin probabil că
Filat şi Osipov să fie nişte naivi, ba dimpotrivă, sunt foarte
descurcăreţi. Dar dacă este aşa, atunci trebuie să constatăm că Filat
şi Osipov sunt complicii lui Smirnov şi Antiufeev.
Premierul Filat numără pulpele lui nea Ghenadie Moraru din Talmaza
Drept argument ne serveşte şi faptul că după această întrevedere
premierul Filat a început să vorbească despre Transnistria ca despre o
entitate statală separată de Republica Moldova. Cine nu ne crede nu are
decât să ridice înregistrarea video de la ultima emisiune „Politica în
direct” (Moldova 1) cu participarea premierului.
În cadrul acestei emisiuni, un creştin din satul Talmaza, raionul
Ştefan Vodă, pe nume Ghenadie Moraru, i-a povestit premierului cum a
fost tratat de poliţiştii şi vameşii moldoveni de la hotarul
administrativ cu regiunea transnistreană. „Am mers cu maşina mea în
Transnistria, - povesteşte domnul Ghenadie Moraru în direct la Moldova
1, - de unde am cumpărat nişte pulpe de găină. Mă opreşte poliţia
Moldovei şi mă duce la Căuşeni la Vamă şi mă amendează pentru că am
cumpărat pulpele nu de pe malul drept al Nistrului, dar de pe cel
stâng. Dar cum pot să cumpăr dacă la noi pulpele costă 35 de lei, dar
dincolo – 15 lei?”, se revoltă tălmăzeanul. La care premierul Filat
răspunde academic: „Trebuie să vedem şi câte pulpe aveaţi procurate din
Transnistria. Vreau să vă spun că la ora actuală se menţine ca fiind
problemă contrabanda cu carne, inclusiv pe segmentul transnistrean. În
Republica Moldova produsele respective sunt comercializate în urma
plăţilor tuturor impozitelor, inclusiv taxele suplimentare de la Vamă.
Şi sigur, un produs taxat în Republica Moldova este mai scump decât
unul netaxat în Transnistria”.
Premierul Filat cerşeşte prietenia lui Smirnov
Deci premierul ne vorbeşte de regiunea transnistreană ca despre o
entitate diferită de Republica Moldova. Este vorba de o greşeală
regretabilă, o gafă? Dacă – da, atunci trebuie să constatăm că avem un
premier care îşi permite să greşească atunci când se referă la
integritatea şi suveranitatea teritorială a Republicii Moldova. Dacă
însă nu a greşit, ci şi-a formulat astfel gândul în mod deliberat,
atunci revenim la constatarea de mai sus: Filat joacă aceeaşi carte cu
Smirnov.
Toatele cele relatate de noi mai sus au o singură explicaţie: primul
ministru Vladimir Filat vrea să se facă lutre şi punte doar ca să intre
în graţiile liderului separatist Smirnov, pe care fostul preşedinte,
Vladimir Voronin, l-a numit bandit. Spre deosebire de Voronin, Filat
are nevoie de Smirnov pentru că speră ca acesta să-l ajute să obţină
măcar câteva zeci de mii de voturi pentru PLDM la următoarele alegeri
prezidenţiale şi eventual parlamentare, dacă interimarul Mihai Ghimpu
va binevoi să le decreteze. Să nu uităm că peste 250 de mii de
locuitori ai regiunii transnistrene dispun de buletine de identitate
moldoveneşti. Este suficient ca Smirnov să accepte deschidea secţiilor
de votare în toate localităţile din regiune, iar administraţia
transnistreană să îndemne alegătorul docil de acolo să voteze pentru
Filat şi PLDM, că actual premier să devină imediat preşedinte, iar
formaţiunea sa să deţină majoritatea în Legislativ.
De la cazul Palanca la Planul Kozak II
Este clar ce vrea Filat de la Smirnov, dar deocamdată nu ştim care este
preţul pus de Smirnov lui Filat. Nu ştim, dar putem să bănuim.
Probabil, un nou plan Kozak, mai ales că în presa rusă s-a scris nu o
singură dată că Moscova nu a renunţat la intenţiile sale de
federalizare a Republicii Moldova. Calculul este extrem de simplu, iar
miza - extrem de mare.
Unii probabil vor spune că Vladimir Filat nu este în stare să sacrifice
interesele naţionale ale Republicii Moldova, să facă jocul lui Smirnov
de dragul intereselor electorale personale şi de partid. Poate şi noi
am fi afirmat acest lucru dacă nu ar fi existat precedentul Palanca.
Aşa însă înclinăm să susţinem contrariul.








